Se ţineau de mână. Stingher la început. Apoi cu fermitate.
Se plimbau ore întregi pe trotuare prăfuite. Admirau vitrinele.
Hai să mergem la catedrală! Întotdeauna mi-am dorit să intru. Oare ne dă voie până în vârf, să vedem lumea de la balconul din cer?
Au intrat zgribuliţi. Ea şi-a muiat degele în apa de la intrarea, văzuse în filme că aşa se face în bisericile catolice dar nu ştia care e seminificaţia gestului.
Să ne aşezăm pe o bancă. În surdină o orgă. Vioaie orgă pentru o biserică aşa solemnă. Orgă pentru urechi şi linişte în noi. Îmi voi aminti mereu de momentul ăsta, exact ăsta. Fata a ridicat capul. Pe sub arcadele gotice zburau porumbei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu